Prima pagină > Etnografie > ŢĂRANI DE PE VALEA RÂMNICULUI

ŢĂRANI DE PE VALEA RÂMNICULUI

Iată-i în această fotografie pe ţăranii din Chiojdeni, un sat din Subcarpaţii Curburii, numit odinioară Niculeştii de munte, după numele lui Iordache Niculescu-Câţa. Pe la jumătatea celui de-al XIX veac, oameni veniţi de prin părţile Chiojdului pe moşia a boierilor Marghilomani au schimbat denumirea localităţii. Cei aproximativ douăzeci de locuitori ai satului de pe Râmnic s-au gătit ca de sărbătoare şi s-au strâns să pozeze unui anonim fotograf pe la începutul secolului trecut, pe vremea când localitatea aparţinea judeţului Râmnicu Sărat şi era cunoscută îndeosebi datorită creşterii animalelor şi exploatării lemnului.
Cercetând ilustrata, apreciem frumuseţea costumelor populare de pe valea Râmnicului, cu deosebire a celor femeieşti, încântătoare prin colorit şi bogăţia ornamentală. O simplitate şi armonie creatoare pe care cu mare greutate le întâlnim în ziua de azi.
Cămăşile mocăneşti au „stanul”(pieptul şi spatele) şi mânecile încreţite la gât pe o bentiţă, numită „guler”. Cămăşile bătrâneşti au deschizătura în faţă, iar cele mai noi într-o parte. Partea de jos a mânecii prezintă deosebiri după epocă. La cămăşile vechi, mâneca este prinsă jos cu o „brăţară”, iar la cele mai noi se termină cu un volan – „bulfaiu”.
Unele dintre femeile din fotografie au cămăşi bogat împodobite, cu „altiţă”, „râuri”(şiruri ornamentale pe mâneci), „table”(şiruri ornamentale pe piept), în timp ce altele au cămăşi simple, lipsite de ornamente.
Cusăturile sunt cu fire de lână sau arnici, roşii, negre şi galbene. Ornamentele sunt geometrice, în punct de broderie „peste fire”, cu firul lăsat buclat („punct bătrânesc”), câmpii ornamentali acoperind în principal mâneca. Decorul mânecilor se acordă întotdeauna cu cel al pieptului.
Fota, purtată peste poalele cămăşii, era numită „strecătoare” sau, mai rar, „catrinţă”(ca în Moldova). Este ţesută din lână neagră, în patru iţe, ornamentele fiind dispuse numai la cele două capete din faţă ale fotei. Se înfăşura în jurul trupului, peste brâul ţesut şi se prindea cu bete.
Fotele tradiţionale ale femeilor din Chiojdeni sunt de o rară frumuseţe şi originalitate. Impresionează dungile verticale ce alternează cu şiruri decorative florale, brodate cu lână policromă. Uneori apar dungile din fir metalic.
Pe cap, ţărăncile au marame albe ţesute din borangic, ori basmale legate la spate. Marama era purtată doar de femeile măritate, prima dată punându-se la nuntă, după ce se scotea podoaba de mireasă.
Opincile sunt din piele de vită, purtate peste ciorapi croşetaţi din lână, legate cu târsâni (împletituri din păr negru de cal sau de capră).

Ilustrata a fost expediată în Germania la începutul anului 1917, când Râmnicul se găsea sub ocupaţie germană. Iat-o revenită în România unde, prin intermediul blogului nostru, râmnicenii se pot delecta cu minunatele costume populare de pe valea Râmnicului.

Anunțuri
  1. 07/03/2010 la 12:56

    Chiojdeniul nu a fost intemeiat de Iancu Marghiloman. Exista si inainte si se numea Niculesti de Padure, dupa numele boierului Niculescu Catu. In 1856 parca, mosia a fost vanduta lui Iancu Marghiloman si acesta a adus muncitori din partea Chiojdului si i-a schimbat denumirea.

  2. 07/03/2010 la 14:37

    Ai dreptate, am greşit. Voi modifica pentru restabilirea adevărului.

  3. 07/03/2010 la 14:48

    As vrea si eu harta aceasta. Vad ca drumul (drum este , nu?)pleaca de la Jitia iar din dumitresti urca prin Galoiesti la Musuroi apoi prin padure spre dealul Capatanii si mai departe spre Plesesti.Din cate stiu era un drum foarte frecventat pe vremuri. Din dealul Capatanii n-am coborat niciodata spre Plesesti. Am putea reface acest traseu.

  4. 07/03/2010 la 15:02

    Drum este, întradevăr (judeţean). Faptul că e întrerupt mă face să cred că era în proiect ori în construcţie. Întreg nu era decât din oraş până la Coţatcu, iar de acolo urma să urce până la Dumitreşti, pe stânga râului. Drumul principal de azi (pe dreapta râului) nu era atunci (în anii ’20) decât un biet drum vicinal. De acord cu refacerea vechiului traseu.

  5. 07/03/2010 la 15:09

    Am harta în original, dar nu mai ştiu dacă în format digital o am întreagă. Voi face o reproducere foto şi ţi-o voi trimite. Orice pentru cei care – asemenea lui S. Mehedinţi – „pierd” timpul cercetând meleagurile natale. „Cele mai bune ceasuri din viaţă sunt cele închinate neamului din care te-ai născut”, spunea marele geograf.

  6. Barbu Catalin
    03/11/2010 la 19:23

    Imi puteti spune ce personalitate a fost implicata in formarea judetului Ramnicu Sarat? Nu stiu daca m-am exprimat foarte bine…Si as mai dori sa aflu daca exista o „emblema” a orasului si daca da, unde. Multumesc.

  7. 03/11/2010 la 19:36

    În formarea judeţului n-a fost implicată nicio personalitate. El s-a născut „organic”, de la sine, în lungul râului cu acelaşi nume. O emblemă a oraşului a existat, odinioară: un scut tăiat de o fascie undată (râul Râmnic); în câmpul superior o biserică moldovenească (ctitoria atribuită lui Ştefan), iar în câmpul inferior două săbii încrucişate. Scutul era timbrat cu o coroană cu cinci turnuri.

  8. Cezar
    20/11/2010 la 20:31

    Credeți că îmi puteți trimite și mie, vă rog, fragmentul cu județele Buzău și Râmnicu Sărat din harta de mai sus? Mulțumesc.

  9. 20/11/2010 la 20:44

    Fragmente din judeţul Râmnic îţi pot trimite, dar din Buzău nu, întrucât e vorba de o hartă a judeţului Râmnicu Sărat din anii ’20.

  10. Dan Farcas
    24/08/2012 la 10:51

    Buna ziua,

    Ma numesc Dan Farcas, si , ca si dumneavoastra si multi altii sunt de origine dintr-un oras , odata prosper centru de judet , Lugoj , Severin. Am o pasiune privind strangerea ultimelor dovezi ale judetelor desfiintate si niciodata reinfiintate. Am vazut la dumneavoastra pe blog o poza reprezentand o parte a fostului judet Ramnicu-Sarat din seria de planse-harti din anii 20-30, cea in culori distincte pentru plasele componente. Aveti cumva amabilitatea sa-mi trimiteti pe mail o varianta completa a acesteia ( dan.farcas@gmail.com)? Va pot trimite si eu, am vreo 25 de astfel de harti.

    Multumesc foarte mult,
    Dan

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: