Archive

Archive for August 2010

ŞCOALA PRIMARĂ NR. 3

23/08/2010 2 comentarii

Fotograful n-a întâmpinat nicio dificultate când, cu mai bine de un veac în urmă, şi-a aşezat camera obscură în mijlocul Străzii Eminescu, pentru a „prinde” pe suportul fotosensibil o şcoală primară din centrul oraşului Râmnicu Sărat. Pe vremea aceea nu existau automobile, astfel că oricine putea imortaliza oraşul fără teama de a fi strivit de vreo maşină, ca astăzi. Meşterii fotografi erau rari şi veneau de regulă din alte oraşe, mai mari. Râmnicul avea, pe la cumpăna veacurilor XIX şi XX, doi fotografi – Moorys (evreu?) şi Pardos (grec?) – specializaţi în portrete.
Imaginea de faţă imortalizează Şcoala de Băieţi Nr. 3, ridicată în ultimii ani ai celui de-al XIX-lea secol. În faţa ei, la răscrucea străzilor Eminescu, Carol I şi Elisabeta Doamna, se observă fântâna arteziană pe locul căreia – mai târziu – se va amenaja bustul lui Al. Vlahuţă. De jur-împrejurul havuzului se distinge pavajul din piatră eruptivă, ce iese şi azi la iveală în urma măcinării asfaltului. Un aspect inedit al imobilului este luminatorul destinat iluminării holului, o soluţie constructivă puţin întâlnită prin părţile noastre.
În prim plan, pe trotuarul din stânga, un comerciant ori negustor ambulant priveşte curios spre fotograf, la umbra unui copac. În apropierea havuzului, câţiva copii sunt şi ei cu ochii aţintiţi spre omul cu camera obscură.
Deci, imaginea surprinde un colţ din oraşul de odinioară, cu un imobil de secol XIX împrejmuit de un grilaj din fier forjat, o fântână menită să împrospăteze aerul încins din verile toride şi un negustor dornic să fie fotografiat. Această răscruce din mijlocul oraşului a tentat mai mulţi fotografi de-a lungul timpului, ispitiţi de atmosfera locului.
Azi, locul este înţesat de automobilele care roiesc în jurul scriitorului suspendat în mijlocul piaţetei din faţa Casei de Cultură. Niciun fotograf nu mai e tentat să ia un cadru cu vechea şcoală de băieţi, cu îngrăditura roasă de vreme, cu o statuie înverzită de ploi şi zăpezi şi împrejmuirea înnegrită de noroiul zvârlit de roţile maşinilor.
Cunoscătorii spun că ilustrata aparţine perioadei de pionierat a cărţilor poştale ilustrate, fiind una clasică, cu faţa verso rezervată doar adresei destinatarului, mesajul fiind scris pe spaţiul liber al feţei recto, unde de fapt este imaginea care – aşa cum se observă – nu ocupă întreaga suprafaţă. Tot pe faţa recto se aplica şi marca poştală, în cazul de faţă, un timbru de 10 bani, cu efigia regelui Carol I.
Ilustrata a fost expediată în august 1906 în Franţa, de un anume Marinescu, cu adresa pe Strada Victoriei, Nr. 92.

În momentul când am făcut această fotografie, am realizat că punctul de staţie al fotografului de odinioară a fost pe trotuar, nu în mijlocul străzii, aşa cum am scris la începutul textului. Dovadă că, uneori, numai o deplasare la faţa locului te lămureşte pe deplin asupra unor stări de lucruri.