Prima pagină > Memorie > BULEVARDUL GĂREI

BULEVARDUL GĂREI

La rubrica „Din localitate”, GAZETA SĂTEANULUI inserează, în iunie 1894, următoarea ştire: „Aflăm că, în fine, s-a hotărât, definitiv de astă dată, construirea gărei lângă oraş, în apropiere de bariera Balta Albă !”. Proiectul viitoarei gări a Râmnicului va fi publicat, alături de un articol semnat de Ludovic Dolinski, în numărul din martie 1896 al publicaţiei. Noua gară va fi inaugurată, parţial, în iarna anului următor – 1897, un an de bun augur pentru urbea de pe Râmnic, în acelaşi an finalizându-se, la celălalt capăt al Bulevardului Gării, Palatul Administrativ şi de Justiţie, devenit în zilele noastre un simbol al localităţii. Fostul bulevard al Gării a fost tăiat la sfârşitul veacului al XIX-lea. Puţine mai amintesc astăzi de bulevardul de demult, pavat cu piatră cubică, cu trotuare largi şi felinare cu petrol lampant, nu prea înalte din pricina luminii slabe pe care o împrăştiau, străbătut de negustori ambulanţi ori doamne elegante ieşite la promenadă. Se mai păstrează câteva case de pe la începutul secolului trecut, cu odăi înalte şi ferestre mari, umbrite de copacii ce însoţesc bulevardul.
Imaginea de mai sus este luată din apropierea răscrucii cu Strada Ştefan cel Mare, spre apus. În fundal se distinge colţul de sud-est al Palatului Administrativ. Centrul de interes îl reprezintă cele două trăsuri, una care vine şi alta care se duce. Se adaugă negustorul ambulant oprit în mijlocul străzii, atent la omul cu camera obscură.
O imagine cu Bulevardul Gărei am postat la 20 aprilie 2010, Geografia judeţului Râmnicu Sărat, 1909. E vorba de o fotografie făcută din apropierea Palatului Administrativ, spre răsărit, cu gara în fundal.

Anunțuri
  1. Ion Negoiaş
    10/09/2010 la 13:50

    excelent! imi place paralela timpului 😀

    • 10/09/2010 la 13:52

      Mulţumesc; mă bucur c-am reuşit să te întorc în timp.

  2. ad
    10/09/2010 la 14:32

    In poza 2 este Matei Basarab ?

    • 10/09/2010 la 14:34

      Nu, este Strada N. Bălcescu, fost Bulevard al Gării.

  3. Gheorghita Draghici
    10/09/2010 la 15:10

    Imaginea este dinspre gara catre Primarie si poate de aceea te-a indus in eroare. Oricum, Matei Basarab imi pare mult diferita de N. Balcescu, mai ingusta si mai linistita.
    Apropo Razvan, diferenta dintre cele doua imagini e destul de mare… s-au schimbat mult timpurile. Poate si din cauza camerelor de filmat de atunci si de acum:)))

    • 10/09/2010 la 15:39

      Diferenţa între cele două imagini este destul de mare pentru că sunt făcute la distanţă de un secol una de alta. Multe dintre casele care sunt acum de o parte şi de alta a străzii nici nu erau construite la data când anonimul fotograf îşi instala aparatul fotografic în mijlocul Bulevardului Gării. De remarcat că strada arăta mai bine în urmă cu o sută de ani decât acum.

  4. ad
    13/09/2010 la 07:02

    Am vazut acum 2 saptamani Bulevardul Garii. Nu mai este ca acum 10 ani, parca e ras in cap. E valabil si pentru Toamnei (care si-a mai revenit un pic), Independentei, Matei Basarab. Arata toate la fel .. trist.

    • 13/09/2010 la 10:48

      Nimic nu mai e cum a fost… Timpul schimbă totul, adânc, în urma trecerii sale. Din păcate, ne batem joc de munca unor edili de acum o sută de ani, tineri umblaţi în apus, gospodari care au trasat bulevarde după model occidental.

  5. Gheorghita Draghici
    13/09/2010 la 13:53

    Ca sa fim sinceri, trebuie sa spunem ca astazi strada nu mai are „farmec”, nu mai are nimic special prin care sa atraga oamenii. Si asta e pacat…

  6. 13/09/2010 la 15:03

    Întradevăr, la noi strada e folosită doar pentru a te deplasa din punctul A în punctul B. Nu ne atrage cu nimic, dimpotrivă. A dispărut plăcerea de a te plimba pe o stradă.

  7. George Lacatus
    14/09/2010 la 14:04

    Bai Razvane, senzationale pozele! Intr-adevar, atunci, acum mai bine de un secol, Rm-Sarat arata muuuuult mai bine. Bulevardul din imagine arata impecabil. Uita-te cum arata acum: nici asfaltat ca lumea, nici copacii nu mai sunt ingrijiti, iar cireasa de pe tort – matele alea din copaci, firele de telefon, cablu tv si de net sunt de tot cacatul.
    Bai, te felicit sincer pt astfel de poze, postari, hobby. Misto ideea.

    • 14/09/2010 la 14:10

      Mulţumesc, Georgică. Aprecierea ta, am mai spus-o, nu poate decât să mă onoreze şi să mă facă să merge mai departe. În privinţa oraşului românesc (în general), aspectul lui are de pierdut odată cu trecerea anilor. Suntem desincronizaţi faţă de ceea ce se petrece în Europa civilizată, unde grija faţă de patrimoniu urban a devenit o adevărată obsesie. La noi, distrugerile sunt acceptate şi tolerate.

  8. dibu
    16/09/2010 la 20:16

    Ma intreb adesea unde gasiti atatea lucruri interesante de postat, atata istorie de care habar nu are vreun localnic, iar asta imi da dovada de o munca enorma din partea dumneavoastra, parerea mea. sa gasesti atatea gazete, fotografii, vederi din timpurile vechi ale orasului..sincer imi permit sa va spun ca intotdeauna v-am asociat cu un arheolog, nu stiu de ce, dar imaginea (fizic ma refer) unui arheolog in mintea mea , sunteti dumneavoastea.asa ca as putea sa spun ca sunteti un „arheolog al timpului” in ceea ce priveste orasul nostru cel putin.
    intotdeauna cand va vizitez blogul raman placut impresionata de imagini cat si de scrierile postate.
    Va felicit din nou! si tineti-o tot asa

    • 16/09/2010 la 20:35

      Mulţumesc, Andreea. Încurajările tale mă onorează şi mă fac – aşa cum spui – să merg mai departe. Întradevăr, lupt să opresc timpul (se poate oare?) în privinţa târgului de pe Râmnic.

  9. DumDorin
    20/09/2010 la 11:15

    Locurile si lucrurile sunt „sub timpuri”. Trebuie sa le luam separat. Asa era atunci. Din punctul nostru de vedere, actual, mult mai frumos. Ma gandesc, oare atunci, oamenii erau constienti de acel „frumos”? sau erau macinati (ca si azi) de ce nu aveau si ar fi vrut sa aiba. Sta in firea noastra sa ne obisnuim atat de mult cu ce avem incat sa-l desconsideram si sa dam prea multa valoare la ceea ce nu avem sau nu mai avem. Daca am pretui ceea ce avem, l-am respecta si iubi, Frumosul din viata noastra (de orice fel: material sau imaterial) ar fi prezent si in continua dezvoltare. Parca am fi defazati, traim ori in trecut, ori in viitor, foarte rar in prezent. Trebuie sa „aducem” Frumosul in Prezent.

  10. 20/09/2010 la 11:21

    Bine spus, „Trebuie să aducem frumosul în prezent”. Trecutul este perceput (prin „filtrul” îndulcitor al realităţii) ca fiind mai luminos decât prezentul confuz şi nesigur. Există acea tonalitate nostalgică a evocării trecutului. Aşa cum spuneam în cartea „Râmnicu Sărat – itinerar subiectiv”, trecutul nu e nici mai bun nici mai rău decât prezentul, e… ALTFEL.

  11. ioana
    10/09/2012 la 16:50

    Imi place ideea de a contrapune vechi-nou,dar si comentariile sunt pline de miez.
    Felicitari domnule Razvan Chiriac .

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: