Prima pagină > Memorie > UN BALCON DE ALTĂDATĂ

UN BALCON DE ALTĂDATĂ

Balconul de mai sus a supravieţuit până mai anul trecut când, un întreprinzător a decis că e timpul să dispară din geografia oraşului. Era pe Strada Victoriei, artera de promenadă a râmnicenilor din toate timpurile, strada meseriilor liberale, a prăvăliilor specializate în diverse mărfuri, îmbrăcăminte şi accesorii vestimentare, obiecte legate de consumul casnic. Aici se concentrau librăriile, editurile şi tipografiile. Artera polariza viaţa culturală a urbei, boema de odinioară. Era inima oraşului. Ilustratele ante şi interbelice care au străbătut timpul până la noi relevă înfăţişarea patriarhală a unei străzi mai mult sau mai puţin însufleţită de târgoveţi, cu trotuare largi şi clădiri inegale în înălţime, înfrumuseţate de ornamente. Balcoanele din fier înnobilau faţadele extrovertite, făcute pentru a fi admirate.
Casele târgoveţilor de odinioară au dispărut în anii ’80 ai veacului din urmă. Cărămida şi lemnăria de la demolări au fost folosite probabil la alte construcţii, iar feroneria balcoanelor a ajuns la fier vechi. Memoria oraşului a fost ştearsă cu brutalitate şi inconştienţă. A fost întrerupt dialogul dintre om şi oraş, urâtul a pătruns în viaţa şi în sufletul locuitorilor. Le-a fost schimbată identitatea, din râmniceni vechi în râmniceni noi. Blocuri sordide, de calitate şi gust îndoielnice, au înlocuit vechile imobile ale negustorilor râmniceni, reprezentative pentru arhitectura urbană românească. S-au păstrat doar câteva „insule” în jumătatea sudică a străzii, clădiri mutilate de aşa-zisele renovări.
E greu, dacă nu chiar imposibil, pentru râmniceanul de azi, ori pentru oaspetele nostru, să reconstituie imaginea de altădată a străzii. Poate că unii nici nu doresc acest lucru! De ce să se întoarcă în timp şi să recompună mental chipul oraşului de pe vremea bunicilor? Pentru ce să-i intereseze pe ei, pe noii râmniceni, istoria unei străzi, a unor case, a unor oameni? Doar trăiesc în prezent, trăiesc clipa. Altceva nu contează pentru ei.
Revenind la balconul nostru, am găsit pe excelentul blog CASE DE EPOCĂ un balcon asemănător aflat în centrul istoric al Bucureştilor. O simplă privire dezvăluie un model identic pentru ornamentele din fier turnat. De la Valentin Mandache aflăm că balcoanele din fier turnat sunt mai vechi decât cele din fier forjat, datând din perioada 1860-1880. Mi-aduc întradevăr aminte că în copilărie, pe una dintre clădirile din zonă am remarcat anul 1866. Poate chiar pe cea demolată anul trecut, unde în anii ’50 a locuit avocatul Ion Măgârdiceanu, după cum afirmă Matincă Costea.


Balcon din fier turnat, Bucureşti – centrul istoric, sursa CASE DE EPOCĂ

Am fotografiat balconul cât încă mai era. Am vorbit cu demolatorii. Le-am explicat că e bine să-l ducă la muzeu. M-au privit ca pe un lunatic. Locul imobilului de secol XIX a fost luat de o hidoşenie fără seamăn, din materiale ieftine, o sfidare a statului de monument istoric pe care-l are întreg perimetru central al oraşului. Nimeni nu mai iese azi pe balconul de altădată…

Anunțuri
  1. 11/12/2010 la 23:19

    Eu mă mir, cum de încă mai există…

  2. ELIAN
    14/12/2010 la 11:03

    patina timpului.foarte frumos.

    • 14/12/2010 la 11:12

      Apreciez că-ţi faci timp pentru vechiturile astea, bătrâne!

  3. voicu adrian
    15/12/2010 la 08:53

    buna ziua am si eu un aparat foto smena 8m E e un model foarte vchi si e in stare de functionare perfecta am inteles ca va intereseaza aparatele astea daca sunteti interesat sunatima la nr asta0764340576.

    • 15/12/2010 la 09:02

      Mă interesează aparatele vechi, dar nu am banii necesari să achiziţionez unul. Pe de altă parte, un SMENA 8 nu e chiar atât de vechi. Pentru mine „foarte vechi” înseamnă să aibă o sută sau peste o sută de ani. De exemplu, aş vrea să văd un aparat de format mare, cu burduf, folosit de fotografii de acum un veac. Cred că aş trăi o senzaţie grozavă să văd unul de-aproape şi – dacă se poate – să-l văd la lucru (în stare de funcţionare).

  4. voicu adrian
    15/12/2010 la 09:15

    ok. am inteles. am si niste coarne de lopatar e trofeu daca va intereseaza. am inteles ca va plac foarte mult lucrurile astea.

  5. voicu adrian
    15/12/2010 la 09:18

    sau macar daca ma puteti ajuta sa le vand la cnv. va multumesc

  6. 15/12/2010 la 09:19

    Toate vechiturile îmi plac, dar mă limitez să colecţionez ilustrate cu zona de baştină. Nu sunt un aristocrat care colecţionează valori veritabile.

  7. Aura A.
    15/05/2012 la 06:31

    Unde anume pe Victoriei era cladirea asta?Nu reusesc sa-mi aduc aminte pozitia ei,desi undeva in adancul memoriei ceva ,ceva ,incearca sa iasa la lumina…

  8. 15/05/2012 la 07:26

    Era lângă „Complexul de Deservire” (cel de la răscrucea străzilor Victoriei şi Mare, ridicat pe la începutul anilor ’60).

  9. Aura A.
    17/05/2012 la 06:43

    Musai cand vin la Ramnic trebuie sa caut locul , a inceput sa ma obsedeze…
    Nostim este faptul ca am inceput sa studiez cu mare atentie balcoanele cladirilor vechi din orasul de adoptie…..Ce inseamna un blog scris din suflet ,cu suflet si ptr suflet….
    Toata admiratia…

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: