Arhiva

Archive for Octombrie 2015

Papion și corset

scan0010

Doi orășeni calcă pragul fotografului din Râmnicu Sărat, la cumpăna veacurilor. Sunt îmbrăcați aranjat, el cu cămașă și papion, ea cu rochie cu corset. Bărbatul este închis la un singur nasture, iar femeia are un guler înalt, care ascunde complet pieptul. Suntem încă departe de epoca în care emanciparea femeii va duce la creșterea rolului acesteia în societate. Renunțarea la corset pentru va oferi libertate mișcărilor. Azi, corsetul e o piesă de lenjerie senzuală ce aprinde imaginația bărbaților. Ambii privesc spre dreapta, pe lângă fotograf, o opțiune tipică epocii. Și pentru că vorbim de belle époque, ei bine, tocmai atunci se deschidea în orașul de pe Râmnic cel dintâi atelier de fotografie. „Lumina Adevărului” (apărută în oraşul nostru între decembrie 1898 şi iunie 1899) semnalează, în ediţia din 6 ianuarie 1899, prezenţa primului atelier de fotografie la Râmnicu Sărat. Adresa – strada Carol I, nr. 2. Probabil pe locul în care, în anii ’60, s-a ridicat „Complexul de Deservire”. Fotograful? Guillaume Bernhardt Moorys, un francez pripășit în oraș. Privind atent dublul portret, alunecăm încet în trecut, un refugiu de unde putem proiecta un viitor mai bun. Descoperim o altă lume, care iradiază demnitate și frumusețe. Andrei Pleşu zice că trecutul e singurul care are corp, singurul concret. Prezentul este efemer, iar viitorul, utopic. Conştientizat sau nu, trecutul există în fiecare.

Verso MoorysE posibil ca fotografia să fie trucată deoarece, dacă priviți cu atenție, brațul drept al bărbatului, peste care se suprapune brațul stâng al femeii, pare nefiresc de subțire. În mod normal acesta ar fi trebuit să fie vizibil în spatele brațului femeii. Credem că portetele au fost făcute separat, după care suprapuse artificial, brațul drept al bărbatului fiind „sacrificat” pentru a nu afecta probabil talia de viespe a femeii.

Fotografia are înscrisă numele meşterului fotograf, al oraşului, iar pe verso sunt însemnate cuvintele: „Les clichés sont conservés pour commandes ulterieurs.”

Într-o carte apărută cu ceva timp în urmă spuneam: „Nepreţuit gând ar fi avut Bernhardt Moorys dacă ar fi ieşit într-o zi, cu cutia şi vălul negru în spinare pe străzile oraşului, să fotografieze casele, prăvăliile, mahalalele, aşa cum erau ele pe la isprăvitul veacului XIX. Nepreţuit gând!…”

Fotografia ne-a fost dăruită de Sorin Tudose: http://focsaniulvechi.ro/ Mulțumim!

Categorii:Memorie Etichete: