Arhiva

Posts Tagged ‘1932’

FOND LATIN, FORMĂ SLAVĂ

30/09/2012 2 comentarii

E toamnă, razele soarelui par filtrate prin miere, iar zilele sunt senine şi calde, blânde şi dulci. E sfârşit de săptămână şi de răpciune, străzile oraşului sunt mai puţin străbătute de oameni şi de maşini. În astfel de momente, când până şi praful pare de aur, te poţi întoarce în timp…Un timp antebelic ori interbelic, nici mai bun nici mai rău, doar un timp… altfel.

Pe Strada Constantin Brâncoveanu, colţ cu Primăverii (fostă Primăriei), un imobil străjuieşte vechea Piaţă a Independenţei. E o clădire tipică anilor în care a fost construită, cu prăvălii la parter şi locuinţa la etaj. Are fix 80 de ani şi a fost ridicată de comerciantul Ion Theodorescu. Fără o valoare arhitecturală deosebită, casa păstrează – pe colţul teşit, sub streaşină – un detaliu deosebit. Astfel, pietonul curios într-ale arhitecturii descoperă o casetă ornamentală cu numele proprietarului mai sus-amintit şi anul construcţiei – 1932. Un ochi antrenat va remarca forma arhaică (stilizată) a literelor, ce creează o atmosferă vetustă, ortodoxă, răsăriteană, slavă. O expresie autohtonă. Sunt litere volumetrice neoromâneşti, utilizate în arhitectura din prima jumătate a veacului XX, marcată de evoluţia acestui stil, ale cărei prime manifestări îi aparţin arhitectului Ion Mincu (născut în judeţul Râmnicu Sărat, la Focşanii-Munteni). În afara literelor, chenarul prezintă vechi motive populare româneşti. Aşadar, la peste două veacuri de la ridicarea pe malul Râmnicului a Bisericii „Adormirea” în stilul numit (ulterior) brâncovenesc, iată un detaliu neo-brâncovenesc păstrat în geografia de azi a oraşului, nu departe de ctitoria lui Mihail Cantacuzino.

O inscripţie cu caractere arhaice se află şi la Casa Lupescu („Palatul Fiscal”): https://chirac.wordpress.com/2010/02/21/palatul-fiscal/ . În epocă, astfel de litere se foloseau şi la scrierea unor tăbliţe (de asigurare, ale unor societăţi radiotelefonice etc).

Plăcuţa Societăţii Radiotelefonice din România  pe un imobil de pe Str. Victoriei din Râmnicu Sărat

Expertul Valentin Mandache (http://casedeepoca.wordpress.com/2010/07/16/litere-in-stil-neoromanesc-redate-arhitectural-fotomontaj-si-diapozitive/) consideră că „Redarea arhitecturală a literelor în stil neoromânesc (architectural lettering) reprezintă transpunerea caracterelor latine în forme inspirate din alfabetul chirilic, folosit in vechile textele bisericeşti slavone. Acest fel de a reda literele în inscripţii pe faţade de clădiri, transmite un puternic mesaj identitar reflectat în utilizarea de către vorbitorii de limba română a ambelor alfabete, chirilic şi latin, de-a lungul istoriei lor. Limba română este de origine romanică, dar cu o puternică influenţă slavă în cadrul vocabularului şi a gramaticii. Acest fapt este rezultatul dezvoltării istorico-culturale a comunităţilor româneşti în strâns contact cu vorbitorii de limbi slave din sud-estul Europei şi de asemenea din cauza religiei creştin ortodoxe, bazată secole de-a rândul pe liturghia slavă. Ca o consecinţă, alfabetul chirilic a fost folosit în redarea limbii române, până în secolul XIX”.

Cseh Gusztav – Scris Arhaic Românesc, sursa – aici

Ce ar fi de adăugat?… Că o plimbare de toamnă pe vechile străzi ale Râmnicului, cu privirea ridicată, vă va răsplăti cu prisosinţă devotamentul de pieton curios într-ale arhitecturii, istoriei, autenticului, frumosului. Nu trebuie decât să ieşiţi din casă…

PRIMAR ŢĂRĂNIST DE-ACUM 80 DE ANI

Bărbatul priveşte visător undeva în afara axei obiectivului fotografic, având o atitudine hotărâtă şi demnă, dar în acelaşi timp relaxată. Sufletul acestui domn se ascunde în spatele fracului impecabil, la două rânduri de nasturi, cu o insignă acoperită parţial de rever. Ţinuta de gală e completată de „ţilindru” şi mănuşi albe de piele în ton cu papionul şi batista al cărei colţ se iveşte în buzunarul de la piept. Doi canafi se prelungesc de sub vestă, adăugând acea preţiozitate specifică unui costum cu ştaif. Cu toate acestea, nimic protocolar nu răzbate din atitudinea personajului fotografiat. Mândria bărbătească este ceea ce se poate citi pe chipul celui din fotografie, imortalizat într-un decor simplu al unui atelier fotografic.
Pe cine am ales să vă readucem în memorie la Retro-Râmnic în această săptămână? Pe MITICĂ LUPESCU, un concetăţean dintr-o altă epocă, demult apusă, dintr-o lume uluitor de nouă în vechimea ei, o lume nici mai bună, nici mai rea decât cea de astăzi, doar o lume…altfel.
Avocatul Mitică Lupescu locuia pe strada Principele Ferdinand, era membru al Partidului Naţional Ţărănesc, iar la alegerile comunale din decembrie 1932 a fost ales primarul oraşului Râmnicu Sărat. Tatăl său, Constantin Lupescu, fusese primar (liberal) între anii 1901 şi 1903.