ŢĂRANI DE PE VALEA RÂMNICULUI

Iată-i în această fotografie pe ţăranii din Chiojdeni, un sat din Subcarpaţii Curburii, numit odinioară Niculeştii de munte, după numele lui Iordache Niculescu-Câţa. Pe la jumătatea celui de-al XIX veac, oameni veniţi de prin părţile Chiojdului pe moşia a boierilor Marghilomani au schimbat denumirea localităţii. Cei aproximativ douăzeci de locuitori ai satului de pe Râmnic s-au gătit ca de sărbătoare şi s-au strâns să pozeze unui anonim fotograf pe la începutul secolului trecut, pe vremea când localitatea aparţinea judeţului Râmnicu Sărat şi era cunoscută îndeosebi datorită creşterii animalelor şi exploatării lemnului.
Cercetând ilustrata, apreciem frumuseţea costumelor populare de pe valea Râmnicului, cu deosebire a celor femeieşti, încântătoare prin colorit şi bogăţia ornamentală. O simplitate şi armonie creatoare pe care cu mare greutate le întâlnim în ziua de azi.
Cămăşile mocăneşti au „stanul”(pieptul şi spatele) şi mânecile încreţite la gât pe o bentiţă, numită „guler”. Cămăşile bătrâneşti au deschizătura în faţă, iar cele mai noi într-o parte. Partea de jos a mânecii prezintă deosebiri după epocă. La cămăşile vechi, mâneca este prinsă jos cu o „brăţară”, iar la cele mai noi se termină cu un volan – „bulfaiu”.
Unele dintre femeile din fotografie au cămăşi bogat împodobite, cu „altiţă”, „râuri”(şiruri ornamentale pe mâneci), „table”(şiruri ornamentale pe piept), în timp ce altele au cămăşi simple, lipsite de ornamente.
Cusăturile sunt cu fire de lână sau arnici, roşii, negre şi galbene. Ornamentele sunt geometrice, în punct de broderie „peste fire”, cu firul lăsat buclat („punct bătrânesc”), câmpii ornamentali acoperind în principal mâneca. Decorul mânecilor se acordă întotdeauna cu cel al pieptului.
Fota, purtată peste poalele cămăşii, era numită „strecătoare” sau, mai rar, „catrinţă”(ca în Moldova). Este ţesută din lână neagră, în patru iţe, ornamentele fiind dispuse numai la cele două capete din faţă ale fotei. Se înfăşura în jurul trupului, peste brâul ţesut şi se prindea cu bete.
Fotele tradiţionale ale femeilor din Chiojdeni sunt de o rară frumuseţe şi originalitate. Impresionează dungile verticale ce alternează cu şiruri decorative florale, brodate cu lână policromă. Uneori apar dungile din fir metalic.
Pe cap, ţărăncile au marame albe ţesute din borangic, ori basmale legate la spate. Marama era purtată doar de femeile măritate, prima dată punându-se la nuntă, după ce se scotea podoaba de mireasă.
Opincile sunt din piele de vită, purtate peste ciorapi croşetaţi din lână, legate cu târsâni (împletituri din păr negru de cal sau de capră).

Ilustrata a fost expediată în Germania la începutul anului 1917, când Râmnicul se găsea sub ocupaţie germană. Iat-o revenită în România unde, prin intermediul blogului nostru, râmnicenii se pot delecta cu minunatele costume populare de pe valea Râmnicului.