Pod peste timp

Azi am primit o ilustrată cu podul peste Râmnic şi vederea oraşului. A sosit tocmai din Germania, acolo unde a fost expediată cu aproape o sută de ani în urmă, în ianuarie 1917, imediat după ocuparea oraşului de armata germană. După un veac, vederea se întoarce în locul din care a fost trimisă. Azi, nimeni n-ar mai putea expedia o vedere cu Râmnicul pentru simplul motiv că n-ar mai avea de unde să-şi procure una. Şi chiar dacă ar avea, cine s-ar complica în era Internetului cu expedierea de cărţi poştale ilustrate?

Expediată de un anume Hermann, vederea are în prim-plan vechiul pod pe care nemţii au pătruns în oraş, pod construit pe vremea lui Cuza, la stăruinţele primarului Costache Zamfirescu (1865-1866) / foto. În epoca interbelică, un nepot al lui Costache Zamfirescu, Alexandru, ajuns prefect de Râmnic, mută podul la Dumitreşti. Faţă de actualul pod rutier peste Râmnic, vechiul pod se afla în aval, în dreptul Străzii Pieţei.

În plan secund, se distinge linia joasă a mahalalei Vatra, cea mai înaltă construcţie fiind biserica fostei mănăstiri. Se vede vechea Primărie din Strada… Primăriei. Ilustrata este însufleţită de doi râmniceni, dintre care unul însoţit de o vacă. Spre capătul de răsărit al podului se disting încă două siluete.